În acest post vreau sa “ dezvelesc “ anumite ganduri, păreri si sentimente. Nu de iubire ca n-am :).Pai cum sa încep ... ştiu sigur ca fac parte dintr-o societate de Meschini. Pe zi ce trece descopăr asta tot mai mult. Mă dezgustă gandul asta, nu stiu ce sa mai cred, ce sa mai sper, ce sa mai visez printre asa personalităţi; nici măcar la ce sa mă aştept. De obicei nu pun raul in fata, insa in fiecare zi vad ca ar trebui sa mă schimb fata de toţi, fata de mine. Zi de zi imi reamintesc “ omul cand e bun e prost “. Mulţi ştiu sa profite de asta, multi isi dau seama ,iar mulţi.. se obisnuiesc cu asta. Nu te mai chinui sa apreciezi cand n-ai habar pe cine ai langa tine. Nu te mai chinui sa fi mai bun dacă nu vrei. Nu te mai chinui sa speri daca tu crezi ca nu are rost. Nu te mai chinui sa înţelegi cand de fapt nu stii nimic. Nu te mai chinui sa apreciezi ceea ce ai cand nu ştii ce ai.Tot un egoist,un suflet lipsit de nobleţe si de generozitate vei ramane. E inutil ...
