vineri, 1 octombrie 2010

Intalnirea cu Tine


Tremur…

Încep totuşi sa tastez.

Gol în stomac, nod în gat. Si mă gandesc… oare ce se întîmpla? De ce reacţionez asa ? E prima data , asa si trebuie. Asa fac toţi, o fac si eu. De ce nu vreau sa ascult mai intai sa vad cum va fii ? Îi fac loc Eului sa-mi vorbească, sa mă arunce în necunoscut, sa-mi dea emotia trăirii si sa mă tina acolo langa el chiar dacă nu este bine. Totul mi se pare o provocare. Recunosc, am mai trăit-o, vreau s-o fac din nou, mi-era dor sa fac asta, sa fiu eu cel cu adevărat. Asa îmi place ! Apoi, mă voi răzbuna, cat de dulce-i răzbunarea, nu mă interesează ca este făcută din orgoliu. Nu mă interesează ca am orgoliu, dacă nu am sunt un nimeni. Nu mă interesează cand îl folosesc. Prea puţină încredere am în oameni si tocmai de aceea nu-mi pasa. Mainile îmi sunt reci, respiraţia la fel, sunt totuşi de gheaţă, nu vreau sa mă topesc chiar dacă încă mă aflu la începutul lui Octombrie. Ce dacă… Nu-mi pasa ! Nu vreau sa mă topesc in braţele nimănui, în buzele ei si nici în dorul cuiva. Asa sunt eu si Eu ! Cateodata vreau sa mă înţeleg si nu pot. Mi-e teamă ! De ce fac asta ? De ce dau la o parte ce-i frumos ? De ce nu mai cred în mine si în noi ? De ce rostesc – mai vedem ? cine stie ? poate… ? cine stie cand ? nu stiu !

Pentru mine momentul prezent este extrem de nefericit, plin de întrebări, suspiciuni. Nu este deloc eliberator .Este un fapt, si m-as minti singur daca as incerca sa ma conving ca totul este bine , cand in mod clar nu este asa. Ceea ce ma ajuta sa merg inainte este speranta sau posibilitatea ca situatia sa se imbunatateasca in viitor. Este o « situatie de viata « N-ai cum sa fii nefericint si prezent in acel moment ! Traieste in locul in care te aflii. Priveste in jur si nu interpreta, constientizeaza prezenta tacuta a tuturor lucrurilor si accepta insusirile acestora.

In concluzie : Ar trebui sa ne acordam permisiunea de a simti toate sentimentele care apar, in loc sa le judecam ca rele sau sa spunem ca nu ar trebui sa le avem. Este in regula sa ai resentimente, sa fii furios, enervat, capricios sau oricum altfel. Daca nu, ajungem sa ne reprimam sentimentele, ajungem la conflict interior sau la negare. Totul are voie sa existe ca atare…