vineri, 1 octombrie 2010

Intalnirea cu Tine


Tremur…

Încep totuşi sa tastez.

Gol în stomac, nod în gat. Si mă gandesc… oare ce se întîmpla? De ce reacţionez asa ? E prima data , asa si trebuie. Asa fac toţi, o fac si eu. De ce nu vreau sa ascult mai intai sa vad cum va fii ? Îi fac loc Eului sa-mi vorbească, sa mă arunce în necunoscut, sa-mi dea emotia trăirii si sa mă tina acolo langa el chiar dacă nu este bine. Totul mi se pare o provocare. Recunosc, am mai trăit-o, vreau s-o fac din nou, mi-era dor sa fac asta, sa fiu eu cel cu adevărat. Asa îmi place ! Apoi, mă voi răzbuna, cat de dulce-i răzbunarea, nu mă interesează ca este făcută din orgoliu. Nu mă interesează ca am orgoliu, dacă nu am sunt un nimeni. Nu mă interesează cand îl folosesc. Prea puţină încredere am în oameni si tocmai de aceea nu-mi pasa. Mainile îmi sunt reci, respiraţia la fel, sunt totuşi de gheaţă, nu vreau sa mă topesc chiar dacă încă mă aflu la începutul lui Octombrie. Ce dacă… Nu-mi pasa ! Nu vreau sa mă topesc in braţele nimănui, în buzele ei si nici în dorul cuiva. Asa sunt eu si Eu ! Cateodata vreau sa mă înţeleg si nu pot. Mi-e teamă ! De ce fac asta ? De ce dau la o parte ce-i frumos ? De ce nu mai cred în mine si în noi ? De ce rostesc – mai vedem ? cine stie ? poate… ? cine stie cand ? nu stiu !

Pentru mine momentul prezent este extrem de nefericit, plin de întrebări, suspiciuni. Nu este deloc eliberator .Este un fapt, si m-as minti singur daca as incerca sa ma conving ca totul este bine , cand in mod clar nu este asa. Ceea ce ma ajuta sa merg inainte este speranta sau posibilitatea ca situatia sa se imbunatateasca in viitor. Este o « situatie de viata « N-ai cum sa fii nefericint si prezent in acel moment ! Traieste in locul in care te aflii. Priveste in jur si nu interpreta, constientizeaza prezenta tacuta a tuturor lucrurilor si accepta insusirile acestora.

In concluzie : Ar trebui sa ne acordam permisiunea de a simti toate sentimentele care apar, in loc sa le judecam ca rele sau sa spunem ca nu ar trebui sa le avem. Este in regula sa ai resentimente, sa fii furios, enervat, capricios sau oricum altfel. Daca nu, ajungem sa ne reprimam sentimentele, ajungem la conflict interior sau la negare. Totul are voie sa existe ca atare…




luni, 20 septembrie 2010

I'm still here


Cu toate ca nu arat, o simt. Cu toate ca nu vorbesc, dar simt. Ce se intampla atunci cand vorbeşti ? Devine totul o întrebare : " Oare chiar simte asta? De ce nu tace si face? "

...

" El si Ea "

Si vom avea bradutul nostru, dorinţele noastre, care se vor realiza în acelaşi timp cu creşterea lui dar vor rămîne neclintite si neatinse de cei din jurul nostru. De ce am spus bradut? Este verde, mereu verde. Razele soarelui imprastie mirosul lui în întreaga pădure din lumea de departe. Acolo suntem si noi. Iarna, bradutul este învelit cu patura zapezii însă, tot verde rămîne. Acelaşi bradut viu si optimist pe care îl vom împodobi pe zi ce trece, cu poze, amintiri, sărutări si imbratisari. Vom avea grija de el si il vom hrani cu sentimente... da ...Împreuna! La fiecare 9 luni va mai creste o crenguta ! Împreuna cu el vom creşte si noi, iar bradutul va avea grija sa nu se scuture de nicio podoabă care sta agatata de el.

Vom ajunge mai departe, vom continua sa visam, insa nu ne vom trezi din niciun vis dar nici nu vom trai dintr-unul. Le vom realiza impreuna! Nu vom lovi pietrele ce ne vor sta in cale, le vom ocoli. Vom cladi lumea noastra, " palatul nostru " ( cum imi place mie sa-i zic ) acolo, in tinutul indepartat.
E povestea noastra creata de noi, inca nescrisa pe pagini aurii ... dar Fara final !
"


E povestea lor... fara capitole, insa cu un singur sens : Sunt doar ei doi si atat!

joi, 26 august 2010

Si continua...



ENDLESS LOVE

My love, there's only you in my life,
The only thing that's right.
My first love, you're every breath that I take,
You're every step I make.
And I, I want to share, all my love with you,
No one else will do.
And your eyes, they tell me how much you care.
Oh yes, you will always be, my endless love.

Two hearts, two hearts that beat as one.
Our lives have just begun.
Forever, I'll hold you close in my arms,
I can't resist your charm.
My love, I'll be a fool, for you I'm sure,
You know I don't mind.
Cause you, you mean the world to me.
Oh, I know I've found in you, my endless love.

And love, I'll be that fool, for you, I'm sure.
You know I don't mind.
And yes, you'll be the only one.
Cause no one can deny,
This love I have its fine.
I'll give it all to you,
My love, my love, my endless love.


si va continua...


miercuri, 19 mai 2010

do re mi...


Aleargă
Zambeste larg
Canta
Plangi
Ignora
Razi
Stramba-te
Suferă
Iubeste
Lupta
Tipa
Priveşte
Admira
Visează
Renunţa
Fa loc lucrurilor noi
Lasă temerile
Curaj
Scrie
Povesteste
Priveşte acum
Lasă trecutul
Iarta
Nu băga în seama viitorul
Fa loc lucrurilor bune
Ignora lucrurile rele
Mergi mai departe
Doreşte
Pastreaza un secret
Afla un altul.
Fa un compromis
Arunca
Pune-ti o dorinta
Trăieşte pentru tine
Mergi mai departe pt tine
Crede în stele
Uite-te la Soare fără ochelari
Lasă loc de interpretări
Minte
Uita
Fii corect
Fii egoist
Fii tu si numai tu.
Aleargă
Dansează
Stai pe loc.
Opreste-te
Continua
Nu renunţa.
Treci mai departe.
Urmează.
Ascunde-te
Revino.
Du dorul.
Fa-ti propriul tău film.
Trăieşte ca în povesti.


" Fără sare si piper nu exista paradis " " :) "

duminică, 25 aprilie 2010

...and so





Noi doi ! Atat..
Un singur univers.
Doi intr-un singur cerc.
Trairi maxime.
Griji limitate.
Fericiri neasteptate.
Incercari si riscuri.
Conversi si Pantofi cu toc.
Buna dimineata inima.
Intalniri in miez de noapte.
Discutii aprinse din nimicuri.
Explicatii fara inteles.
Se straduiesc sa le fie bine.
Se iubesc asa cum sunt.
Atata timp cat sunt ei doi nimic nu mai conteaza.
Vorbeste lumea.
E doar un zvon. :))
Din exterior e altfel.
Numai cand vor ei arata.
Mai bine asa. Doar ei doi si atat.
Invidia?!? E la locul ei.
Intriga?!? E la locul ei.
Nepasarea fata de cei din jur?!? E la locul ei.
Nimic nu e greu.
Riscul este mare.
Incercarea e placuta.
Lumea lor e doar a lor.
Singuri si-o construiesc.
Singuri o vor darama.

Neinteresata de ce se afla in jurul Ei, tenesii vazuti la " ora 12 " i-au marcat atentia. 1001 de intrebari despre cel ce-i purta.Cine era EL? A doua zi la fel... pana cand Ea nu a mai ajuns in locul de care nu era interesata. Lunile au trecut. 21 Martie. Luna LOR.S-au reintalnit intr-un loc in care nici n-ar fii banuit ca se vor reintalni vreodata. Ea era cu un altul. El cu gandul la o alta. Insa se priveau cu o multime de intrebari in gand: " de unde o cunosc? unde l-am mai vazut? ce importanta au aceste intrebari daca stiu ca nu-l voi mai intalni? " O luna si ceva i-a luat Ei pana cand a aflat cine era El. E constienta ca lumea este mica. EL a recunoscut-o. Impreuna si-au adus aminte unde s-au vazut prima data. Intalnirile lor, erau numarate pe degete. Fiecare conversatie avea sarea si piperul. Nervii erau omniprezenti. Se intepau ori de cate ori aveau ocazia. Era o placere. Foarte diferiti unul de celalalt. Priveau lucrurile in mod diferit unul fata de celalalt.


"El : nu ne potrivim.
Ea : noi doi??
El : niciodata.
Ea : suntem mult prea diferiti unul de celalalt.
El : ne sta bine asa cum suntem acum.
Ea : prieteni si atat.
El : esti enervanta.
ma plictisesti.
Ea : te rog, hai sa ne vedem.
El : pregateste-te ca ne vom intalni.
Insa.. tot singura pe banca.
El : hai la o iesire cu rolele.
Ea : n-am timp.
EL : esti o ciudata.
Ea : n-ai tu treaba.
El : ma disperi.
Ea : PA !
El : conversatiile noastre nu-si mai au rostul.
Ea : credeam ca-ti pasa ...

El : Si da... imi pasa.
Ea : Ne pasa.
El : Ce daca ma enervezi?
Ce daca ai principii?
Ce daca ma plictisesti?
Esti tu .
Esti doar tu.
Ea : Putem mai mult. "

Intre ei.. a fost nevoie doar de-o cearta in care amandoi sa-si spuna unul celuilalt ceea ce aveau de spus.Au dat curs unor noi sentimente de care nu-si dadeau seama ca le aveau inca de la inceput unul pentru celalalt. Niciunul nu le accepta. Nu vroia sa se riste.

" EL : In seara asta iesi cu mine.
Ea : dar tu trebuie sa stai dupa mine..
ca si cum as fi copilul tau !
EL : cand esti gata ma anunti
Vei fii copilul meu .
Voi sta toata seara doar cu tine.
Ea : Mi-a fost dor de tine.
EL : Dor de noi.
Ce ciudat este totul
Ea : Dar placut in acelasi timp.
Numai vorbele sunt de noi.
Faptele, de acum au loc.
Nu credeam asta vreodata.
El : Ma asteptam.
Ea : Ti-ai adus aminte, de locul " glumei cu Craciunul "
El : Ti-am spus, e doar o impresie ca uit.
Ea : Accepta-ma asa cum sunt.
Suntem doar noi doi si atat... "


Totul era ciudat in acelasi timp, ciudat si placut. Ea nu intelegea lucrul acesta. EL, a lasat-o sa-si dea seama, sa decida si sa faca pana la urma cum vrea Ea. A fost o " pierdere de moment pentru EA " incat, renunta la " ciudat si placut ". El a inteles-o, insa nu-i convenea asa usor. Nu accepta ca era aeriana si nu stia ce face.Si nu a renuntat. A trezit-o... in miez de noapte si a scos-o din Palat !

EL : Vreau sa ajung in punctul asta.
Ea : Dar lucrurile vor lua o alta cale la un moment dat.
El : Voi reusi.
Ea : Intelege ca toate se schimba.
El : Stiu ceea ce vreau.
Ea : Dau dovada de pesimism.
El : Prietenia noastra merge pe doua cai.
Ea : Diferite, stiu.
El : Este si calea dintre noi.
Ea : Care ne uneste.
El : Ne separa doar prin felul in care abordam subiectul.
Ea : Problema.
Relatia.
EL : Mi se rupe.
Ea : De cand asteptam sa spui asta.
El : Te-ai trezit si tu.
Ea : O luam de la capat.
El : Doar noi doi.
Ea : Noi doi si atat...


Pentru ca vor, incearca, risca, le pasa .

luni, 22 martie 2010

noi doi si atat... :)


Sunt fericită ! De ceva vreme n-am mai scris în blog. De ce? Pentru ca nu am inspiraţie.... si nu îmi pare rău. . De ce nu am inspiraţie ? Din cauza « Ta « :) .. pentru ca faci fericită, si eu cand sunt fericită, prefer sa nu-mi împărtăşesc fericirea cu altcineva. Da, sunt egoistă; ce este pentru mine, e numai pentru mine!

Deocamdată nici nu vreau sa scriu despre emoţiile pe care le trăiesc, împărtăşesc alături de el, pentru ca tot ceea ce se intampla, se intampla între noi doi si atat. Nu interesează pe nimeni de viaţa mea si de fericirea mea si mai ales sa o citească dintr-un blog. Poate ca nu este momentul sa îmi scriu povestea, poate ca nu am vreme pentru a-mi scrie povestea, dar am vreme sa o trăiesc, " sa ne-o trăim " ...

O primăvara fericită tuturor ;)) !