marți, 31 martie 2009


" De ce eu? Ce am eu deosebit? " Nu ai nimic deosebit, nimic care sa-mi poata fi explicit. Totusi , iata misterul vietii, nu reusesc sa ma gandesc la altceva, decat la un inel, care are puterea de a lega doua persoane, in fata Lui Dumnezeu. Aiurea......
La sentimente nu se mai gandeste nimeni? Cati nu fac pasul acesta, si peste 2 , 3 ani... nu stiu cum sa semneze mai repede actul de divort? Sunt multi, vremurile s-au schimbat, suntem altii, suntem o noua generatie care bate spre " perfectionism ". In ziua de azi, nimic nu ne mai convine. Cine se mai gandeste la plimbarile prin parc? La inghetata din plina vara, la rasaritul pentru care stai o noapte intreaga langa malul marii, doar ca sa il prinzi, impreuna cu el/ea.
Pasiunea;totdeauna ia sfarsit a doua zi.
Dar putini sunt cei care stiu ca pasiunea te face sa nu mai mananci, sa nu mai dormi, sa nu mai muncesti, sa fi impacat. Multi se sperie de ea, deoarece, cand isi face aparitia, doboara toate lucrurile vechi pe care le intalneste.Nimeni nu vrea sa-si dezorganizeze lumea. Alte persoane gandesc exact pe dos: se abandoneaza fara sa reflecteze, nadajduind sa gaseasca in pasiune solutiile pentru toate problemele lor. Isi pun in cealalta persoana toata raspunderea pentru posibila lor fericire. Sunt mereu euforice fiindca li s-a intamplat ceva MINUNAT sau deprimate pentru ca ceva neasteptat a SFARSIT prin a distruge Totul .
Sa te indepartezi de pasiune sau sa i te abandonezi orbeste - care dintre aceste doua atitudini e cea mai putin distructiva?
Dragostea nu este in celalalt, este in noi insine; noi o trezim. Dar pentru trezirea asta, avem nevoie unul de celalalt. Universul are sens doar cand avem cu cine sa ne impartasim emotiile.
Si chiar daca voi pierde aceasta dragoste, macar stiu ca am castigat zile fericite in viata mea. Gandindu-ma cum este lumea, o zi fericita e aproape un miracol.
p.s. In adancul sufletului meu voi fi o Fata care are nevoie de afectiune .

Un comentariu:

  1. Tind sa cred ca si tu, ca si mine...si poate...inca nu foarte multi oameni, te-ai nascut intr-o epoca nepotrivita... de foarte multe ori am acest sentiment, dar nu am ce sa fac. Nu ma pot exila sa traiesc singura sub un glob de sticla...pentru ca e de mult spart. Nu ne ramane decat sa ne adaptam...sau cel putin sa incercam sa o facem... dar in esenta, sa ramanem aceiasi. Ar trebui sa nu mai gandim atat de mult... fiecare gand in plus, nu aduce decat framantari si intrebari...la care nu reusim sa gasim un raspuns!

    RăspundețiȘtergere